Sponzorizat de newsflash.ro
Telescopul Spațial James Webb a detectat nanocristale de cuarț în norii de la mare înălțime ai exoplanetei WASP-17 b, un Jupiter-fierbinte aflat la 1.300 de ani-lumină depărtare de Pământ în constelația Scorpionul.
Descoperirea, posibilă doar cu instrumentul MIRI (Mid-Infrared Instrument) al lui Webb, reprezintă prima dată când particule de dioxid de siliciu (SiO2) sunt găsite în atmosfera unei exoplanete.
„Am fost încântați! Am știut de la observațiile Hubble că trebuie să existe aerosoli – mici particule ce alcătuiesc norii sau ceața – în atmosfera lui WASP-17 b, dar nu ne așteptam să fie din cuarț”, a explicat David Grant, cercetător la Universitatea din Bristol, Regatul Unit și autor coordonator al studiului care descrie descoperirea, publicat în Astrophysical Journal Letters.
„Ne așteptam în totalitate să vedem silicați de magneziu”
Silicații (minerale bogate în siliciu și oxigen) alcătuiesc mare parte din Pământ și Lună precum și din alte corpuri stâncoase ale Sistemului Solar, fiind și extrem de comuni în toată galaxia. Dar particulele de silicat detectate anterior în atmosferele exoplanetelor și piticelor cenușii par să fie făcute din silicat bogat în magneziu, cum ar fi olivină sau piroxeni, nu doar cuarț (adică SiO2 pur).
Rezultatele echipei, care include cercetători de la Centrul Ames de Cercetare și Centrul Goddard pentru Zbor Spațial ale NASA, explică un nou mod de formare și evoluție pentru norii exoplanetelor. „Ne așteptam pe deplin să vedem silicați de magneziu. Dar ce vedem în schimb sunt probabil elementele de bază, adică mici particule necesare pentru a forma particule mai mari de silicat pe care noi le detectăm în exoplanete mai reci și pitice cenușii”, a precizat Hannah Wakeford, un alt autor al studiului.
Una dintre cele mai mari și mai „pufoase” exoplanete cunoscute
Cu un volum de șapte ori mai mare decât cel al lui Jupiter și o masă de mai puțin de o jumătate, WASP-17 b este una dintre cele mai mari și mai „pufoase” exoplanete cunoscute. Are, de asemenea, o perioadă orbitală scurtă, de doar 3,7 zile pământene, astfel că este ideală pentru spectroscopia transmisiei, o tehnică ce implică măsurarea efectelor atmosferei unei planete asupra luminii stelare.
Telescopul Webb a observat sistemul WASP-17 timp de aproape 10 ore și a efectuat măsurători detaliate. Rezultatele au arătat „o creștere” neașteptată de 8,6 microni, un eveniment neașteptat în cazul în care norii ar fi fost compuși din silicați de magneziu sau alți aerosoli de înaltă temperatură precum oxidul de aluminiu. Totuși, o astfel de „creștere” are logică dacă norii ar fi din cuarț.
Deși cristalele sunt cel mai probabil similare cu prismele hexagonale din geodele și pietrele prețioase de pe Pământ, fiecare are o lungime de doar 10 nanometri, adică…
Sponzorizat de newsflash.ro
Citeste continuarea pe www.descopera.ro