Sponzorizat de newsflash.ro
În teorie, în 2023, tot mai multe dintre interacțiunile cu instituțiile statului se pot realiza digital, dar după decenii întregi de birocrație acută, copii xerox și dosare cu șină, nu ar trebui să vină ca o surpriză numărul infim al celor care folosesc servicii publice digitale.
La nivel european, nu mai puțin de 74% dintre cetățenii cu acces la internet interacționează cu autoritățile și fac diverse solicitări sau plăți online. Din păcate, în România, același procent de utilizare al serviciilor publice digitale este de doar 24%, după cum se arată într-un raport al Comisiei Europene. De partea cealaltă a baricadei, oficialii din Ministerul Digitalizării sunt optimiști că interacțiunea cu robotul ION va funcționa ca un mecanism de educare al populației pentru ca românii să-și plătească taxele și impozitele online, să-și solicite un cazier.
Citește și: Birocrația ne „mănâncă zilele”, la propriu: cât timp pierzi din viața ta, ca român, stând la cozi și ghișee
De ce este România la coada digitalizării
”Cetățenii trebuie să învețe și cum să lucreze cu aceste tehnologii. Faptul că noi avem un telefon și suntem pe rețele sociale sau mai trimitem mesaje prietenilor nu înseamnă că ne pricepem la asta. Gândiți-va la cetățenii nu neapărat mai în vârstă pentru că sunt și cetățeni mai tineri că nu au avut contact cu calculatorul. Pentru ei e foarte dificil să înțeleagă care sunt butoanele.”, a explica Ana-Maria Stancu, expert în digitalizare.
În teorie, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, au ajuns în România 1,5 miliarde de euro pentru transformarea digitală a administrației publice. Acest efort ar fi trebuit să contribuie și la digitalizare interacțiunilor cu statul român. În practic, cele mai multe inițiative sunt în stadiu de proiect. O platformă națională de interoperabilitate ar trebui să reducă semnificativ deplasările la ghișeu…
Sponzorizat de newsflash.ro
Citeste continuarea pe playtech.ro
