Sponzorizat de newsflash.ro
Întrebarea privind modul în care se pot utiliza în mod selectiv tehnologiile emergente – cum ar fi inteligența artificială (IA) și învățarea automată – persistă într-o perioadă în care progresul tehnologic avansează rapid.
În epoca modernă, ascensiunea inteligenței artificiale a dat peste cap în mod iremediabil calculele stabilite de proiecție și influență a puterii.
În mod similar, IA a fost încorporată în domeniul tehnologiei militare. Și servește drept pilon crucial pentru ordinea globală și, totodată, semnalează sfârșitul surselor tradiționale de putere.
Prin urmare, Statele Unite, Rusia, China, Franța și India se numără printre marile puteri geopolitice care explorează și implementează cu fervoare tehnologiile de inteligență artificială în complexul militar.
Sistemele de rachete și platformele de sateliți cu IA au capacitatea de a vizualiza, urmări și executa cu succes lovituri de precizie asupra țintelor vizate.
Tehnologia inteligenței artificiale în sine nu posedă nici bunătate, nici răutate intrinsecă; mai degrabă, modul în care este aplicată în sistemele de armament nuclear determină dacă întărește sau slăbește descurajarea.
Să luăm, de exemplu, IA în contextul jocurilor de război. Deoarece nu a mai existat niciodată o conflagrație nucleară, toate teoriile despre modul în care dinamica escaladării ar putea să se desfășoare într-un scenariu de criză sau în timp de război rămân netestate în domeniul strategiei nucleare.
Pentru a simula evoluția unui conflict sau a unei crize nucleare, ar trebui ca datele să fie introduse într-un sistem de inteligență artificială, ceea ce ar fi o sarcină dificilă.
Cu toate acestea, beneficiile IA depășesc limitele jocurilor de război. În fiecare aspect al arhitecturilor complexe de descurajare, mai ales având în vedere potențialul său de a îmbunătăți semnificativ capacitățile ISR (informații, supraveghere și…
Sponzorizat de newsflash.ro
Citeste continuarea pe www.national.ro
