Sponzorizat de newsflash.ro
Criptarea, în forma sa de bază, reprezintă amestecarea datelor, fie text, imagine sau video, astfel încât doar expeditorul și destinatarul să le poată citi.
Criptarea există de secole, primul model înregistrat datând din aproximativ 400 î.e.n. și fiind folosit de ofițerii militari spartani pentru a comunica în secret.
Vezi și: Criptarea mesajelor pe Instagram și Facebook, amânată. Când vor fi sigure, cu adevărat
Criptarea, din ce în ce mai complicată
Folosind cifruri de substituție simple, poți lua un text simplu și să îl convertești în text cifrat criptat, pe care altcineva îl poate converti înapoi în text care poate fi citit dacă are cheia.
Între timp, în criptarea computerelor, cheile de criptare pe 56 de biți, cu 72.057.594.037.927.936 de posibilități, s-au dovedit a fi prea ușor de spart atunci când au fost rezolvate de experții în securitate pe echipamente informatice recondiționate în 56 de ore.
Pe lângă utilizarea cheilor de 128 de biți sau mai mari, experții în securitate încearcă să le facă mai greu de spart.
Vezi și: Autoritățile române vor să-ți citească mesajele criptate: cum ar putea face asta
Ce rol au veiozele cu lavă, în context
Calculatoarele nu sunt grozave la introducerea aleatorie, dar, din fericire, există alte modalități de a face asta, inclusiv prin utilizarea veiozelor cu lavă.
„Pentru a produce datele imprevizibile și haotice necesare pentru o criptare puternică, un computer trebuie să aibă o sursă de date aleatorii. Lumea reală se dovedește a fi o sursă grozavă de aleatoriu, deoarece evenimentele din lumea fizică sunt imprevizibile”, explică CloudFare.
„Așa cum ne-am putea aștepta, veiozele cu lavă sunt în mod constant aleatorii. Lava dintr-o lampă cu lavă nu ia niciodată aceeași formă de două ori și, ca urmare, observarea unui grup de veioze cu lavă este o sursă excelentă de date aleatorii”, a menționat, de asemenea, sursa citată…
Sponzorizat de newsflash.ro
Citeste continuarea pe playtech.ro