Jay Leno oferă o scufundare în profunzime despre motorul rotativ

Motoarele rotative au avut cel mai mare impact în cazul mașinilor sport Mazda, dar un episod recent al emisiunii „Jay Leno’s Garage” face o incursiune în istoria mai veche a motoarelor rotative.

Înainte de a fi popularizat de Mazda, motorul rotativ a intrat în producție la producătorul auto german NSU (un predecesor al Audi). NSU Spider a fost lansat în 1964 – cu trei ani înainte ca Mazda să lanseze primul său automobil cu motor rotativ, Cosmo 110S. Una dintre aceste prime mașini rotative NSU face acum parte din colecția lui Jay Leno.

Motorul rotativ a fost inventat de inginerul german Felix Wankel și apoi licențiat producătorilor de automobile. Își trage numele de la faptul că, în loc să împingă pistoane, energia rezultată din combustia combustibilului și a oxigenului este folosită pentru a roti un rotor (sau uneori două, cum a fost cazul motoarelor Mazda ulterioare).

Rotorul are o formă triunghiulară, dar este montat într-o carcasă aproximativ rotundă. Colțurile triunghiului sunt proiectate pentru a se etanșa față de carcasă (lucru care s-a dovedit a fi dificil de realizat pentru ingineri), permițând ca spațiile deschise de pe laturi să servească drept cameră de combustie. Amestecul de combustibil și aer (aprins de o singură bujie în NSU) împinge împotriva laturilor rotorului, făcându-l să se rotească.

Avantajele motoarelor rotative erau funcționarea lină și dimensiunile compacte. Motorul NSU Spider este atât de mic încât este așezat sub compartimentul pentru bagaje din spate, ceea ce conferă acestei decapotabile atât un portbagaj convențional, cât și un portbagaj care ajută la compensarea dimensiunilor sale reduse. Priza de aer este amplasată pe capacul portbagajului din spate; aerul este direcționat în jos, în motor, printr-o țeavă din portbagaj.

Dezavantajele au inclus un consum de ulei mai mare decât cel al motoarelor cu piston convenționale și o dorință autodistructivă de a se accelera. NSU poate atinge cu ușurință o turație de 8.000 rpm, notează Leno în videoclip, dar acest lucru va uza garniturile rotorului. Turometrul are chiar o zonă verde care se termină la aproximativ 5.500 rpm pentru a încuraja un comportament mai conservator la volan.

NSU Spider a fost, de asemenea, destul de scump pentru epoca sa. A costat în jur de 3.500 de dolari în 1964, mai mult decât alte mașini sport mici, precum MGB. Și avea doar 54 CP, trimiși la roțile din spate prin intermediul unei transmisii manuale cu 4 trepte. Chiar și cu greutatea de aproximativ 1.500 kg a Spider-ului, acest lucru a făcut ca experiența de conducere să necesite puțină răbdare.

După ce a construit un sedan rotativ numit R080, NSU a fost achiziționat de Grupul Volkswagen la sfârșitul anilor 1960 și a fost încorporat în ceea ce a devenit Audi.

Motoarele rotative au supraviețuit, General Motors și Mercedes-Benz experimentând cu ele în anii 1970, iar Mazda le-a…